MIKLÓS KLOTZ


MIKLÓS KLOTZ

CĂLĂTORIILE UNUI ALTFEL DE ARTIST…

 Dr. Tiberiu Alexa

Mânuind obiectivul «camerei obscure» cu rigoarea savantă a paleontologului şi cu delicateţea orfevrarului medieval, Miklós Klotz scrutează spectacolul lumii preocupat, frământat să decupeze acele înfăţişări ale faptului cotidian în care singura excepţionalitate autentic spectaculoasă aparţine imaginii înseşi.

Rar mi-a fost dat să întâlnesc în câmpul artelor vizuale o mai fericită şi organică fuziune între estetic, tehnologic, ştiinţific şi social.

Fotografia de artă – aşa cum Miklós Klotz o zămisleşte cu atâta grijă pentru developarea potenţialului poetic al imaginii vizuale – devine instrument de explorare a resurselor expresive şi de cunoaştere, deopotrivă distribuite pe harta geografiilor culturale ale lumii şi depozitate în practicile comunitare arhaice sau/şi în transformare contemporană. Precum exploratorii geografi şi etnografi din vremea adolescenţei epocii moderne, Miklós Klotz se contopeşte cu magica sa «cameră obscură» prevăzută cu trepied, cutie, burduf şi pachete de plăci fotografice, atunci când purcede în călătorii ce-l poartă prin spaţii mai îndepărtate sau mai apropiate, în Australia, Africa, Extremul Orient, dar şi prin Europa de acasă, în „expediţii“ de cercetare a aşa-ziselor „periferii“ care mai conservă, încă, urme şi mărturii ale arhaicităţii. Reîntors în laboratorul–cartier general al propriei «Galerii Miró» din Budapesta, selectează, arhivează, prelucrează şi transpune selecţii riguroase din „recoltele de imagini“ imortalizate. Apoi ne surprinde prin scoaterea la public, cu frecvenţă regulată, a câte unui produs cultural care dobândeşte el însuşi atribute şi calităţi de artisticitate indiferent că se concretizează în expoziţii de temă, în albume de artă fotografică, în prezentări multimedia. Producţia artistică ce rezultă astfel (obiect fotografic, construct şi concept expoziţional, obiect bibliofil, ansamblu şi discurs multimedial) poate fi asemuită cu procesul de redactare iconografică a capitolelor unui metajurnal vizual.

Atitudinea pe care se întemeiază demersurile lui Miklós Klotz este aceea a exploratorului–reporter: documentarea culturală prealabilă, apoi cercetarea la faţa locului – identificarea, investigarea, comunicarea cu subiecţii, cunoaşterea oamenilor şi locurilor –, selecţia motivelor, deciderea cadrajelor şi decupajelor compoziţionale, aranjamentele „tehnico-materiale“ pentru obţinerea acceptului (aranjamente adeseori complicate, cu negocierea de compensaţii în „natură“, sau în „cash“, la schimb cu „licenţa“ asupra dreptului la fotografiere – toate în funcţie de convingerile, credinţele şi… cerinţele culturale ale locului!). Există un singur punct în care atitudinea reportericească a lui Miklós Klotz coincide cu comportamentul reporterului-jurnalist de astăzi: imortalizarea cotidianului. În rest, despărţirea este totală. Artistul este interesat doar – şi numai! – de ipostazele obişnuinţelor vieţii de zi cu zi: ipostaze aparent sau cu adevărat banale în contextul socio-cultural al locului explorat. Se exclud cu desăvârşire ingredientele jurnalismului: senzaţionalul, violenţa, agresivitatea prin contrastarea extremelor, conflictualismul, etc.. O asemenea delimitare tranşantă are o explicaţie simplă şi firească: explorările lui Miklós Klotz sunt, înainte de toate, experienţe profund personale de cunoaştere, de înţelegere şi de luare în posesie intelectuală. Mai apoi, valorificarea publică a rezultatelor acestor experienţe îndeplineşte obiective cultural-artistice de natură formativă, modelatoare ale orizonturilor cultural şi estetic.

Tocmai asemenea delimitări atitudinale vin de se conjugă în câmpul artisticităţii discursului fotografic. Adică în planul desfăşurării procedurilor tehnico-stilistice prin care Miklós Klotz acţionează cu instrumentele specifice doar artistului vizual: cadraje, norme şi reguli compoziţionale, calibrarea emoţională prin încărcarea cromatică a spaţiului pictural (cu rezolvări distincte ce diferenţiază formula în „alb-negru“ de aceea în „color“), întrebuinţarea adecvată a figurilor de stil, etc.. Din punct de vedere compoziţional, creaţia artistului relevă dominante proprii unui „clasicism“ moderat cu trimiteri clare înspre valori estetice precum unitate formală, armonie, claritate, transparenţă, echilibru. Cel mai adesea cadrajele arhitecturează imagini compoziţionale închise, fi statice, fie cu un echilibru interior vag dinamizat ascendent ori pe diagonale strict controlate. Totul este menit să potenţeze poetica unor naraţiuni scurte, condensate, în care centrul de interes revine frumuseţii poetice fruste a arhaicităţii oamenilor şi locurilor.

Prezenţa motivului antropomorf îndeplineşte funcţii cheie în articularea şi metaforizarea mesajelor. Miklós Klotz explorează şi ne relevă realităţi vii, existente prin apropiere sau prinn depărtări… Realităţi pe care nu le cunoaştem, le ignorăm, le marginalizăm în goana noastră consumistă după „trăirea clipei“. Cu calm, răbdare, rafinament, artistul ne rosteşte povestiri vizuale cu ştiinţa naratorului de proză scurtă şi cu emoţia lirică a poetului simbolist care face să fuzioneze, într-un ansamblu polifonic, lumina şi sonorităţile, umbra şi vibraţia mişcării, culoarea şi parfumul, albul-negru şi nemişcarea…

 

Aceeaşi lume, alte teritorii, tot oameni, alte imaginii…

… un altfel de artist…

 

De zece ani încoace Miklós Klotz a devenit un autentic colonist temporar contemporan al Centrului Artistic Baia Mare. Vizite de explorare şi sesiuni de fotografiere aproape anuale au fost completate cu o participare la salonul oficial al comunităţii artistice locale Anuala Artelor (2004), cu trei prezenţe la ediţiile manifestărilor expoziţionale de grup Noua Colonie Internaţională de la Baia Mare (2003, 2005, 2008) şi cu trei expoziţii personale:  «Măşti» – Carnavalul de la Veneţia (2002), «Înfăţişări» – Kasserian Inkera (2002), respectiv Călătorii (2010-2011) – itinerată de Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» în februarie 2011 la Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş. Şapte lucrări donate de artist îmbogăţesc nou înfiinţata colecţie de fotografie de artă contemporană a muzeului băimărean de artă.

Iată motivele pentru care onorăm creaţia şi prietenia acestui nou colonist temporar contemporan al Centrului Artistic Baia Mare prin microalbumul «Miklós Klotz. Călătoriile unui altfel de artist…».

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: