Artistul BITAY Zoltán a trecut la cele veșnice


BITAY Zoltán (1931-2021)

Cu profundă durere anunțăm trecerea la cele veșnice a „seniorului” artelor băimărene actuale, BITAY Zoltán!

Născut în anul 1931 la Cermei, în judeţul Arad, artistul BITAY Zoltán a realizat pregătirea artistică urmând la Cluj, cursurile secţiei Pictură din cadrul Institutului de Arte Plastice « Ion Andreescu», pe care le-a absolvit în anul 1958, avându-i ca profesori şi mentori pe Tibor Kádár, Teodor Harşia şi Béla Nagy Abodi. Imediat după absolvire s-a stabilit la Baia Mare, unde a debutat la Expoziţia Regională din 1958 a membrilor Filialei Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România. BITAY Zoltán s-a integrat rapid în mişcarea artistică băimăreană participând cu regularitate aproape anuală, la expoziţiile oficiale, de grup şi colective organizate de filiala băimăreană a U.A.P.R.

Pe lângă pictura de şevalet, artistul s-a preocupat în egală măsură de grafica de şevalet şi grafica publicitară, de arta decorativă şi de for public, făcând astfel dovada calităţilor sale de artist complex, capabil să treacă uşor de la o tehnică la alta. Sunt notabile lucrările artistice realizate de Bitay Zoltán în tehnicile mozaicului, a vitraliului etc.

De-a lungul carierei sale artistice BITAY Zoltán a realizat numeroase expoziţii personale în ţară la: Baia Mare, Salonta, Târgu Secuiesc, Oradea şi în străinătate: Budapesta, Zebegény şi Kecskemét (Ungaria), Klagenfurt şi Unterwart (Austria). De asemenea, a participat la numeroase expoziţii colective şi de grup în ţară la: Baia Mare, Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Satu-Mare, Braşov, Constanţa, Timişoara şi în străinătate: Barcelona (Spania), Szentendre, Budapesta, Gyula, Szolnok, Kecskemét şi Bugac (Ungaria), Stockholm şi Solna (Suedia). În ultima perioadă Zoltán Bitay a participat la numeroase tabere de creaţie în Ungaria şi Serbia.

Pentru întreaga activitate artistică, în anul 2012, lui Bitay Zoltán i s-a decernat premiul şi diploma Artistul Anului, conferite de Consiliul Local Baia Mare, Primăria Municipiului Baia Mare şi Filiala Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Grafician și pictor de solidă reputație națională și internațională, BITAY Zoltán reprezintă – prin specificitățile proteicei sale creații și, deopotrivă datorită biografiei sale umane și civice – unul dintre acele remarcabile modéle de artist și de cetățean – prin intermediul cărora comunitatea artiștilor de la Baia Mare a izbutit să depășească anii critici ai crizei din vremea anilor deceniilor 1940 și 1950, și să repornească apoi procesele de dezvoltare creativă ale Centrului Artistic Baia Mare în anii deceniilor 1960 și 1970, ca urmare a recuperării propriilor tradiții interbelice ale avangardismului băimărean și, simultan, prin reconectarea la filoanele inovative internaționale reprezentate, atunci, de cercetările avangarei târzii și ale transavangardei.

În acest context, BITAY Zoltán s-a manifestat, dinamic, ca exponent reprezentativ al „reformatoarei generații 1965” – atât în planul creației originale, cât și ca prezență managerială și expozițională în viața comunității băimărene, precum și pe scenele spațiilor publice românești și internaționale. Activ la Baia Mare începând din 1958, BITAY Zoltán a fost, vreme de peste o jumătate de secol, unul dintre „pilonii referențiali” ai rezentului Centrului Artistic Baia Mare.

Ne părăsește acum, poate totuși prea grăbit, în deceniul al nouălea al unei vieți dinamice și bogate în împliniri artistice, și cu doar câteva zile înainte de a fi putul petrece împreună, bucuria celebrării jubileului «125» din existența Centrului Artistic Baia Mare. Rămâne ca atunci, în 5 mai 2021, să ni-l evocăm pe BITAY Zoltán alături de ceilalți colegi ai „generației 1964” pe care a plecat să îi reîntâlnească în pacea liniștită a istoriei veșnice (Mihai OLOS, Friedrich Walter, Ilie CĂMĂRĂȘAN, Ileana KRAJNIK BITAY, Carol KONDRAK, Valentina BOȘTINĂ, Alexandru ȘAINELIC, Traian HRIȘCĂ, Ida MAYER GRUMAZ, Mircea HRIȘCĂ, Călin POJAR…)… și, desigur, alături de toți ceilalți «artiști băimăreni» care au edificat istoria de 125 de ani ai fenomenului artistic de la Baia Mare.

Rămas bun, drag coleg, comiliton artistic și prețuit prieten !.. Rămas bun, distinse Maestre, și drum lin înspre stele !…

Condoleanțe sincere familiei îndoliate !…

Colegii din Filiala Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici din România

Text by © dr. Tiberiu ALEXA, dr. Ioan ANGEL NEGREAN, dr. Laura GHINEA

Lucrarea „Studenta” (1959), semnată de BITAY Zoltán face parte din colecția Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Pictura a fost aleasă și prezentată de dr. Ioan Angel NEGREAN în cadrul ciclului micro-expozițional „Lucrarea lunii” – martie 2016, marcând, la acea dată, cea de-a optzeci și cincea aniversare a artistului. Vă invităm să citiți descrierea pe site-ul muzeului.

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: Expoziționismul și promovarea – vernisajul expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

18. Expoziționismul și promovarea – vernisajul  expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

18. Expoziționismul și promovarea – vernisajul  expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

Descifrând atent înţelesurile istoriei sale evenimenţiale, pot fi identificaţi cinci parametri care au tutelat evoluţia și dezvoltarea mişcării artistice de la Baia Mare:

         •         emergenţa și funcționarea unor structuri instituţionale permanente;

         •         seria transformărilor ciclice, de „reinventări” cultural–estetice și funcționale traversate de colectivitățile artistice băimărene ca răspuns la presiunile schimbărilor;

         •         reflectarea ambivalentă a relaţiilor cu alte medii/centre culturale în activizarea fenomenului de la Baia Mare ca spațiu artistic generator de bunuri simbolice particularizate/personalizate;

         •         rolul jucat de producția artistică băimăreană („pictura băimăreană”) în  dezvoltarea conştiinţei artistice a publicului local și regional;

         •         performanţele artistice individuale înţelese și funcționale ca propuneri şi colportări de valori culturale multiple. 

Acţiunea acestor factori a generat şi a activizat un sistem instituţional complex. Astfel, organisme specializate au acoperit și acoperă, de-a lungul timpului, toate domeniile esenţiale ale vieţii artistice: învăţământul, asociaționismul profesional, producţia artistică propriu-zisă, circulaţia publică a acestei producții, consumul expozițional public, practici de achiziţionare şi de comenzi publice/private, promovarea creaţiei contemporane și readucererea periodică în spațiul public a creației istorizate, tezaurizarea publică/privată precum şi sarcinile sociale și culturale ale colecţionismului, cercetării ştiinţifice şi valorificării patrimoniului artistic muzealizat. Articulate sistemic într-un mecanism omogen, asemenea organisme au compus un ansamblu instituţional care a asigurat până acum în 2021, vreme de 125 de ani, evoluţia Băii Mari artisticepe parcursul unei durate istorice lungi.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa – «Portretul poetului Nicolae Labiș»


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa – «Portretul poetului Nicolae Labiș»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa –

«Portretul poetului Nicolae Labiș»

Baia Mare, Clubul Tineretului – curtea interioară, 1969

După 1965, reabilitarea structurilor instituționale interne avea să conducă la reluarea ciclului de creştere prin reinventarea potențialului de atragere/alimentare a colonismului temporar: învăţământul propriu, capacitatea de stimulare a colonismului artistic individual, promovarea dirijistă a unor programe speciale. Ieşirea din criză prin mecanismele unei astfel de continuităţi rămâne unul dintre principalele argumente ce vin să contrazică ipoteza fracturării existenţei istorice a Centrului Artistic Baia Mare.

Noul ciclu de expansiune, declanşat în 1965, a fost suficient de viguros şi viabil pentru ca să asigure rezistenţa intelectuală a comunităţii artistice băimărene la constrângerile ideologice impuse de regimul totalitar comunist în anii deceniilor 1970 şi 1980, iar mai apoi a servit drept platformă de sprijin pentru susținerea puternicei expansiuni pe care, începând din anul 1990, Centrul Artistic Baia Mare o înregistrează sistematic în cele trei decenii scurse deja din etapa „postcomunistă”.

Totuşi, există o discontinuitate față de identitatea cultural–artistică băimăreană istorică/antebelică. Numai că ea nu s-a manifestat în funcţionarea structurilor instituţionale, ci o regăsim în sfera practicii productive artistice: ea s-a născut din fondul acutei crize de model cultural traversată la Baia Mare între 1926-1962, şi s-a cristalizat lent, pe parcursul îndelungatului proces de marginalizare/înlocuire a tutelei modélului plein air-ist originar. Rezultatul firesc s-a tradus prin abandonarea obsesiei aşa-zisei „peisagistici băimărene” tradiționale în favoarea unor modéle intelectualizate prin discurs elaborat ficțional, inspirate din recuzita avangardei clasice și a celei târzii, iar apoi din retoricile transavangardiste/postmoderniste.

Valentina BOȘTINĂ se numără printre cei mai importanți reprezentanți «generației 1965», generație care a asigurat la Baia Mare procesele de recuperare a tradițiilor avangardei interbelice – după consumarea șocul anilor proletcultismului socialist.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”, Baia Mare, iunie 1966


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”, Baia Mare, iunie 1966

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”

Baia Mare, iunie 1966, la ieșirea din Galeria de Artă a U.A.P. situată la parterul blocului turn din strada George Coșbuc: „tineri” și „maeștri” la promenadă pe bulevardul Unirii – Ilie Cămărășan, Mihai Olos, Paul I. Erdős,  Vasile Kazar și Nicolae Apostol

În Centrul Artistic Baia Mare anii deceniului 1960 veneau să încheie prelungitulsubciclu de criză declanșat în anii deceniului 1930 în condițiile Marii RecesiuniEconomice, și care a avut în epicentrul proceselor de contracție a vieții sale artistice «atingerea pragului critic» sub impactul șocurilor provocate de trei mari fenomene petrecute în anii deceniului 1940 (al doilea război mondial: 1939-1945; ocupația horthystă a Ardealului de Nord: 1940-1944; tranziția postbelică către centralismul etatist și autoritarismul monopartidic al regimului politic comunist: 1945-1952).

În acest context, anul 1965 a adus declanşarea unui nou proces de expansiune a vieții artistice băimărene (deopotrivă cantitativă şi calitativă), datorită perioadei scurte – dar cu impact puternic și efecte remanente – de relaxare ideologică şi de liberalizare culturală a regimului totalitar comunist între 1968–1971. Această relaxare avea să permită recuperarea propriilor tradiţii avangardiste ale artei de la Baia Mare şi, îndeosebi, consistenta reconectare la valorile cultural–artistice occidentale ale avangardismului târziu și transavangardei.

Resursa umană artistică proprie a reprezentat vectorul principal de relansare.

Dincolo de conexiunea simbolică cu istoria băimăreană interbelică asigurată prinactivitatea câtorva „patriarhi” în anii deceniilor 1950-1960 (Sándor Ziffer, Aurel Popp, Antonia K. Csikos, András Mikola), reluarea proceselor de creștere și dezvoltare au fost asigurate de elitele „generației 1935” (Gheza Vida, Paul I. Erdős, Vasile Kazar, Petre Abrudan, Aurel Ciupe) și ale „generației 1965” (Mihai Olos, Ilie Cămărășan, Nicolae Apostol, Traian Hrișcă, Alexandru Șainelic, Călin Pojar, Traian Moldovan, Valentina Boștină, Gábor Tőrös, Carol Kondrak, Zoltán Bitay, Walter Friedrich, Vasile Nașcu).

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 15. Colonismul temporar educațional în Centrul Artistic Baia Mare studiu după model viu în Colonia Pictorilor, 1943


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

15. Colonismul temporar educațional în Centrul Artistic Baia Mare studiu după model viu în Colonia Pictorilor, 1943

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

15. Colonismul temporar educațional în Centrul Artistic Baia MareBaia Mare, studiu după model viu în Colonia Pictorilor, 1943: János Pirk, János Krizsán, Lidia Agricola și Piroska Makkai (?)

ŞCOALA DE ARTE FRUMOASE: I – 1927-1935 / II – 1940-1944

•        fondatori și proprietari de drept privat:

       János Krizsán (1886-1948), András Mikola (1884-1970) și 

       Samuel Bőrtsők (1881-1931);

•        instituție de tutelă: între 1927-1935, și 1940-1944: Societatea Pictorilor

       Băimăreni / între 1940-1944: Primăria Baia Mare 

•        directorat: János Krizsán (I – între 1927-1935; II – în 1940, 1942 și 1944 ) / 

       András Mikola (II – în 1941 și 1943 )

•        direcție artistică, profesorat și mentorat artistic:

       János Krizsán; András Mikola: I – 1927-1935 și II – 1943-1944;

• profesori asociați:

       Ágost Benkhárd (1871-1934; colonist temporar băimărean; profesor al Școlii

       Superioare de Arte Plastice din Budapesta) – în verile anilor 1941 și 1942.

Personalități artistice formate prin intermediul programelor școlii:

Costache Agafiței, Lidia Agricola, Octav Angheluță, Géza Balla, István Barabás, Gheorghe Barbieri, Iosif (József) Bene, István Botár, Irma Brósz, Borgo Prund (Arnold Cencinski), Mihai Cămăruț, Nicolae Chirilovici, Alexandru Ciucurencu, Cornel Cenan, Elena Chiffa (Ileana Antonu), Claudia Cobizeva, Maria Droc, Anatolie Cudinoff , Paul Erdős, Eszter Farkas, Petru Feier, Vladimir Frimu, Virgil Fulicea, Franҫois (Ferenc) Gáll, Eugen Gâscă, Anikó Jakab, János Karácsony, Emmy Karácsony, Martin (Márton) Katz, Vasile Kazar, Ferenc P. Kováts, Géza P. Kováts, Andrei (András) Kunovits, Gheorghe Labin, Alex Leon (Alexandru Löwinger), Tasso Marchini, Johannes Waldemar Mattis Teutsch, Constantin Mihalcea – Bragă, Gheorghe Naum, Stella Nedelcovici, Constanța (Lili) Pancu, Oliver Pittner, Cicerone Popescu, Ludovic (Lajos) Slevenszky, Vasile Ștefan, Jenó Szervátius, Vasile (László) Weith, Lazăr Singer Zin.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

%d blogeri au apreciat: