Atelier de pictură


Dacă simți o chemare către pictură, ai peste 12 ani și nu știi de unde să începi, te așteptăm în data de 14.05.2022, de la ora 17:00, respectiv 20:00, la «Atelierul de pictură». Această activitate se desfășoară la sediul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» din str. 1 Mai, nr. 8, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2022.

Scopul atelierului este să le deschidă participanților apetitul pentru artă și culoare, să-i ajute la înțelegerea simbolisticii culorilor și să-i învețe ”regula de aur” a picturii într-o formă mult simplificată. Ceea ce mai propune acest proiect este relaxarea într-o atmosferă plăcută, eliberarea de prejudecăți, dezvoltarea creativității și imaginației prin ghidarea practică a participanților în tainele picturii timp de o oră.

Operele realizate de participanți vor fi păstrate de către aceștia. Toate materialele necesare sunt oferite de către muzeu, taxa de participare fiind de 20 lei.

Opera de artă se destăinuie în complexitatea şi profunzimea ei doar celui ce a învățat să o înțeleagă, să o interpreteze şi să-i descifreze mesajul.

Emese Bonta
Educator muzeal

Comunicat de presă


Cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2022, Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» oferă publicului o nouă expoziție temporară inedită de sculptură, grafică, pictură și fond documentar dedicată artistului Kondrák Carol.

Astfel, sâmbătă, 14 mai 2022, de la ora 18:00, vă adresăm invitația de a lua parte la vernisajul expoziției retrospective Kondrák Carol, la sediul muzeului din str. 1 Mai, nr. 8, în sala de expoziții temporare.

Kondrák Carol este cunoscut în țară și în străinătate în special prin lucrările sale de sculptură. Această expoziție ne oferă tuturor ocazia de a face cunoștință și cu pictorul și graficianul Kondrák. Picturi vibrante cu structuri sculpturale, superbe și enigmatice exemple de grafică op art, expuse în premieră, descriu o foarte largă arie de căutare a artistului. Subiectele abordate sunt diverse, reprezentarea mergând de la arta figurativă la arta abstractă. Veți putea admira lucrări de artă reprezentațională care cu siguranță vă vor încânta și vă vor îndemna la reflecție (Călin Ițoaie, curator).

Realizarea acestui proiect expozițional se datorează în mare măsură sprijinului primit din partea soției artistului, doamna Condrac Margit-Maria, care a împrumutat muzeului sculpturi din colecția sa personală și totodată a donat instituției mai multe fotografii, documente și lucrări de artă plastică.

Robert STREBELI

Manager interimar

Simon Hollósy (1857 – 1918) – Podul peste Tisa de la Teceu (1916?)


În data de 6 mai 2022, Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» are deosebita plăcere să celebreze ziua în care Simon Hollósy a sosit la Baia Mare în 1896, prin prezentarea lucrării „Podul peste Tisa de la Teceu”, aflată în expunere publică pentru prima dată în muzeul nostru. Aceasta a fost achiziționată recent de către un colecționar din România și se află temporar în custodia Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», cu scopul de a putea fi cercetată, expertizată și, nu în ultimul rând, prezentată publicului larg. Motivele pentru care această lucrare merită văzută sunt multiple.

În primul rând, valoarea cultural-artistică a lucrării este conferită de autorul său. Simon Hollósy, originar din Sighetul Marmației, și-a desăvârșit pregătirea profesională la Academia Regală de Arte Plastice din München (Alexa, 2011), unde ulterior a ajuns să fie recunoscut „drept un talent de prim rang” (Șorban, 1986, p. 58). Înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani, a devenit maestru în arte plastice pentru elevi din întreaga lume și a înființat la München o școală particulară de pictură foarte apreciată la nivel internațional (Șorban, 1986, p. 59).

„(…)elevii vin la  München atrași de reputația” lui Hollósy. La școala lui „(…) se îngrămădeau elevi de toate naționalitățile; unii dintre ei se transferau chiar de la Academie” (Șorban, 1986, p. 59).

 Astfel, artiști deveniți ulterior celebri și foarte bine cotați i-au fost elevi (spre exemplu, János Thorma, István Réti, Arthur Garguromin Verona ș.a.). Ca urmare a acestui succes răsunător și a originilor sale maramureșene, oficialitățile din Baia Mare i-au lansat invitația de a veni să lucreze împreună cu elevii săi la Baia Mare (Alexa, 2011). Acest context a fost considerat de către Hollósy ca fiind o oportunitate excelentă de a depăși limitele picturii realizate în atelier, fapt pentru care acceptă invitația și în data de 6 mai 1896 sosește la Baia Mare, împreună cu un grup de elevi ai școlii müncheneze.   

„(…)Maestrul care cucerise Münchenul venise însoțit de germani, ruși, polonezi, români, ba chiar și de un nord-american, nemaivorbind de unul picat chiar de la Calcutta (…)”  (Șorban, 1986, p. 72).

Această acțiune întreprinsă de Hollósy a făcut ca pe lista realizărilor sale să se adauge și aceea de a fi pus piatra de temelie la fondarea Centrului Artistic de la Baia Mare, care este unul din puținele centre artistice non-metropolitane cu o existență neîntreruptă până în zilele noastre (Alexa, 2020). Prin urmare, data aleasă pentru prezentarea publică a lucrării „Podul peste Tisa de la Teceu” nu este întâmplătoare, ci marchează împlinirea a 126 de ani de la evenimentul care a produs efecte majore în evoluția viitoare a orașului din punct de vedere cultural-artistic, și anume momentul sosirii lui Hollósy la Baia Mare.

În al doilea rând, lucrarea de față are o valoare istorică semnificativă deoarece ilustrează podul de oțel de peste Tisa, construit în anul 1905 și aruncat în aer de către trupele germane în octombrie 1944. Pentru acea perioadă, în care majoritatea podurilor erau realizate din lemn, construcția unui pod din oțel poate fi considerată ca fiind o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât la nivel european existau un număr redus de poduri similare în zone rurale. Așadar, este demn de remarcat faptul că județul nostru, prin podul de la Teceu, a fost puternic ancorat la progresele realizate pe plan european, iar lucrarea lui Hollósy reprezintă una din mărturiile istorice pe care le avem în acest sens.

Peisajul, de dimensiuni medii (69×59 cm), a fost realizat cu doar doi ani înainte ca artistul să se stingă din viață și prezintă în culori pastelate cadrul natural al râului Tisa, într-o zi senină, luminoasă și toridă de vară. Partea inferioară a lucrării ilustrează malul umbrit și nisipos al Tisei. Printr-un joc de măiestrie cromatică, dezlănțuit cu tușe energice care cuprind întreaga paletă a curcubeului, de la nuanțe de violet, trecând prin albastru, verde și griuri colorate, până la nuanțe de roșu, Hollósy oferă o lecție de armonizare și interpretare a nuanțelor cromatice. În partea centrală este redat cursul albastru-cenușiu al râului, presărat cu reflexele galbene ale razelor de soare. Între culoarea apei și cea a cerului nu există un contrast foarte puternic, însă cele două planuri sunt separate de linia orizontului și de podul alb-gălbui care se arcuiește peste apă.

Mica fermă reprezentată în plan secundar are rolul de a completa imaginea simplă, însă în același timp frumoasă a vieții de la țară. „Întreaga imagine este acoperită de un lac gălbui, tern al razelor solare” (Németh, 1956, p. 117) și oferă privitorului o perspectivă asupra stării sufletești în care se afla artistul la final de viață și de carieră (Réti, 2011, pp. 76-77), dar totodată și asupra impactului pozitiv pe care anii petrecuți la Teceu l-au avut asupra dezvoltării concepțiilor sale. După cum el însuși mărturisește într-o scrisoare adresată unui prieten, „nu trebuie pictat cu pensula, ci cu sufletul” (Szöllősy, 2003). Așadar, se poate afirma că anii petrecuți la Teceu l-au ajutat pe Hollósy să atingă apogeul creației sale din punct de vedere cromatic, în pictura de peisaj.

În concluzie, prin opera și viața sa, Hollósy evidențiază foarte clar faptul că arta nu cunoaște granițe. Ce l-a determinat pe artist să picteze podul de la Teceu? Probabil că pe lângă însemnătatea acestuia în reflectarea progresului tehnic și industrial al societății, alți posibili factori care au stat la baza deciziei sale de a realiza această lucrare au fost dorința de a marca în plan pictural și simbolic interconexiunea prin care se caracterizează comunitățile umane, precum și de a transpune pe pânză faptul că el însuși a fost un nucleu și promotor al cooperării inter-etnice (prin implicarea activă în formarea unor elevi din întreaga lume și prin activitățile educațional-artistice pe care le-a desfășurat atât la München, cât și în județul Maramureș). Totodată, este foarte posibil ca în mod inconștient „maestrul” să fi fost atras de motivul „podului” tocmai datorită spiritului său pedagogic deosebit și dorinței de a ilustra necesitatea de a contribui la crearea unei „punți între generații”, prin transmiterea cunoașterii sale către tinerii artiști.

Nu în ultimul rând, dacă ținem cont de momentul în care a fost realizată lucrarea, respectiv în timpul Primului Război Mondial, se poate interpreta că prin aceasta artistul a dorit să transmită un mesaj de pace (prin culoarea albă a podului), de reluare a bunelor colaborări dintre state și de găsire a unor soluții pentru transformarea barierelor fizice reprezentate de granițe, dintr-un motiv de dispută, într-o oportunitate de realizare a unor schimburi reciproc avantajoase de idei, cunoștințe, valori, idealuri și, de ce nu, de bune-practici care să contribuie la dezvoltarea comunităților. 

Referințe bibliografice

Alexa, T. (2020). Centrul Artistic Baia Mare, Anno CXXV / 125, Anuala artelor XXXI / 31, publicat în Anuala Artelor. Centrul Artistic Baia Mare, editura Școala Ardeleană, pp. 9-18.

Alexa T. (2011).  Simon Hollósy, Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», http://www.muzartbm.ro/simon-hollosy/.

Németh, L. (1956). Hollósy Simon és kora művészete, editura Képzőművészeti Alap Kiadóvállalata, Budapesta.

Réti, I. (2001). A nagybányai művésztelep, editura Vince, Budapesta.

Șorban, R. (1986). O viață de artist între München și Maramureș, editura Meridiane, București.

Szöllősy, T. (2003). Hollósy Simon Técsőn, Honismeret, XXXI(1), 76-79, https://honismeret.hu/sites/default/files/media/document/2018/04/10/honismeret_2003_1_sz.pdf.

 Robert Strebeli                                                                                 Izabela Luiza Pop

Manager interimar                                                                            Conservator

Comunicat de presă


Pittner Oliver – Muncitori în drum spre uzină, 1930

În data de 1 mai 2022, cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» este deschis pentru public și poate fi vizitat între orele 10:00 – 17:00. Ultima oră de acces în muzeu este 16:30.

Expozițiile deschise în această dată sunt următoarele:

  • Expoziția permanentă «Centrul Artistic Baia Mare. Repere europene între tradiții și inovații»;
  • Expoziția temporară de fotografie «Împreună».

Prețul biletului de vizitare a ambelor expoziții este de 7 lei pentru adulți și 3 lei pentru elevi/studenți.

Manager interimar,
Robert STREBELI

Comunicat de presă


Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

anunță deschiderea expoziției temporare

ÎMPREUNĂ

curator Robert Strebeli. 

Vernisajul va avea loc miercuri, 6 aprilie 2022, ora 16,00 

în sala de expoziții temporare a Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».

Expoziția ÎMPREUNĂ reunește lucrările artiștilor fotografi Oleg Tishkovets, Silviu Gheție și Vasile Dorolți. Fotografiile expuse reflectă dinamica vieții maramureșene printr-o selecție din portofoliile autorilor din Ucraina și România. 

Fotografia a devenit un fenomen social. Progresul tehnic a permis înglobarea sistemelor de fotografiere în cele mai diverse echipamente și device-uri și a pus la îndemâna tuturor un aparat de fotografiat. Azi, milioane de oameni au mereu asupra lor un aparat de fotografiat, iar un telefon fără „cameră” este de neconceput. În consecință miliarde de fotografii documentează zilnic, mai ales în mediul virtual, viața (și opera!!!) omului modern.

Dacă tehnica  fotografică este deja la îndemâna oricui, „exprimarea” prin fotografie nu ține pasul cu progresul tehnicii. „Limbajul fotografic” (deși pare a fi la doar un click distanță) este cel mai adesea confuz, astfel că deseori „mesajul” fotografiei devine greu de perceput. Așa se face că producem miliarde de fotografii banale, anoste, neinteresante. Adesea, „pozele” nu ne plac, deci, telefonul e de vină!

Care o fi secretul pentru o fotografie reușită? O întrebare la care proiectul Împreună își propune să răspundă creativ. Trei genuri definitorii ale fotografiei contemporane: reportajul (Silviu Gheție), fotografia de arhitectură (Oleg Tishkovets) și eseul fotografic (Vasile Dorolți) compun pe simezele Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» un discurs fotografic distilat, complementar și echilibrat. Portofoliile cuprind lucrări selectate atent și decantate cu grijă în timp, fotografii emblematice pentru cei trei autori. 

Expoziția poate fi vizitată în luna aprilie 2022, în sala de expoziții temporare a Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Programul de vizitare este de miercuri-duminică, între 10,00-17,00 (accesul ultimului vizitator se face la 16,30). 

Robert Strebeli,                                                                                                 

Manager interimar       

%d blogeri au apreciat: