Graficianul Bartha Arpád – Interviu (video)


Seria Interviuri, Episodul 1 – Bartha Arpád

 

Domnul Bartha Arpad, grafician, profesor și directorul Muzeului de Artă Brașov prezintă la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» expoziția temporară Retrovizor. Expoziția este deschisă în sala de expoziții temporare a muzeului, în perioada 12 iulie – 6 august 2018, și poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10,00 și 17,00. Am profitat de acest prilej pentru a sta puțin de vorbă cu domnia sa.

Interviu Bartha Arpad from Muzeul de Artă Baia Mare on Vimeo.

Domnule Bartha, care este relația Dumneavoastră cu Centrul Artistic Baia Mare?

Relația mea cu «Centrul Artistic Baia Mare» este, pot să spun, foarte veche: din anii ’80, mai precis din 1984 când s-a organizat aici o expoziție foarte mare intitulatată “Oglinda” la care am fost participant direct. Asta înseamnă că am avut în expoziția colectivă mai multe lucrări. Pe urmă, dacă vezi orașul Baia Mare, îți rămâne în inimă. Lucrul acesta se dovedește și prin faptul că în 2010, când am avut o perioadă când făceam și pictură, am făcut o lucrare special pentru Baia Mare. Titlul este chiar “Amintiri Băimărene” și am donat-o muzeului. Îmi face plăcere să regăsesc această lucrare, care este inclusă și în expoziția Retrovizor.

Colaborarea cu Centrul Artistic Baia Mare este permanentă, nu doar ca artist. Există si o bună colaborare inter-muzeală. Noi, cele două muzee – Muzeul de Artă Brașov și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» – facem niste expoziții comune, ne împrumutăm lucrări, ceea ce este un avantaj și este destul de rar în ultimul timp. După expoziția pe care o vedem acum, Retrovizor, o să umeze expoziția Hans Mattis Teutsch, pe care o aducem de la Viena direct la Baia Mare.

 

Cum vă raportați Dumneavoastră prin creația Dumneavoastră la așa numita “generație optzecistă” și care credeți că a fost impactul acestei generații asupra culturii din România în general?

Într-un fel pot să spun că sunt mândru să fac parte din această generație, dar pe de altă parte știm cu toții că a fost cea mai aspră perioadă pentru creație și pentru a expune lucrări. Erau timpuri foarte grele. Dar poate chiar de-asta creația a făcut un salt înspre modernism, spre avangardism. Mulți studenți de la Cluj, de exemplu, și-au format un trend, să spunem așa, special.  Cei din București (pentru că pe vremea aceea existau doar aceste două centre) aveau un alt trend. Lupta aceasta intre două centre mari a dus la niște rezultate în ziua de astăzi – când am depășit nu doar mileniul, ci și conceptul de modernism. Descoperim lupta asta internă, mai mult a artistului, lupta asta sufletească care se reflectă mai mult în lucrări, chiar dacă este mai concret reprezentată sau mai mult spre abstract. Dar cam asta s-a încercat în anii ‘80. Știm foarte bine că totul intra foarte greu in țară. Informația circula diferit față de astăzi. Dacă îi spui unui tânăr de astăzi cum ne luptam pentru o singură revistă de grafică de exemplu, nu crede. Ei au impresia că totul a fost cum este acum. De multe ori artistul a rămas ori în grupuri mici, ori singur.

 

Am văzut că aveți mii de opere, pe care le-ați expus peste tot în lume: în Europa, în Canada, în Statele Unite ale Americii. Care este relația Dumneavoastră cu operele de artă? Vă despărțiți greu de ele, le păstrați? Aveți vreuna preferată?

Graficianul are un avantaj: când face tiraj, poate trage mai multe serii. De vânzare vorbim mai greu. Și in anii ‘80 la fel ca acum, vânzările se fac după diferite criterii. Artistul, dacă nu are un curator, un manager care se pricepe la vânzare, vinde mai greu. Creația pentru mine nu a fost niciodată “materială” a fost spirituală. Astfel lucrările pe care le-am adus eu aici la Baia Mare sunt reunite sub denumirea Retrovizor.La 65 de ani iți permiți să te uiți în spate și descoperi că după 45 de ani de creație, să zicem, mai serioasă, că am perioade. Dar pot să demonstrez că toate perioadele astea sunt gândite în niște serii. Spre exemplu am o perioadă în ac rece, care se face destul de rar. E o tehnică uitată pentru că este foarte grea. Gravezi direct pe placă, nu poți să greșești, trebuie să vezi totul invers, sunt niște reguli pe care nu le poți învăța dintr-o dată, e nevoie de mai mulți ani de studiu si de încercări ca să rezolvi un ac rece. Am inceput prin anii ‘90 si câteodată ma reîntorc la tehnica și la epoca respectivă.

Apoi este o serie în care am încercat diferite tehnici și bineînțeles culoarea: cerneala tipografică colorată. Îmi plăcea seria nemaipomenit, dar era foarte scump și atunci am ales să le fac mult mai rar decât gravurile alb-negru. Am încercat mai multe tehnici diferite, iar apoi a venit cavalcada asta cu computerul. Am o serie in care prelucrez niște desene prin computer și, bineînțeles, le transpun și în material tipografic.

O amprentă personală este decupajul, care atrage atenția multora. Sunt niște lucrări din care decupez, iar lucrările sunt expuse – pot să spun – cu niste găuri care, după părerea mea ajută tema. Este mai mult decât un joc de forme, este vorba de a depăși și de a ajuta ideea concepțională care a apărut în prima fază.

Pot să spun că din copilărie fac fotografie. Am adus o serie de imagini, cateva dintre care sunt prelucrate. De ce spun că sunt prelucrate: nu fac și nici nu încerc să fac fotografie artistică. Vreau să fac o fotografie combinată cu grafica si cu ideea, iar decupajul de multe ori apare și acolo.

În ultimii trei ani am reușit să fac peste două sute de lucrări care sunt concepute pe linie. Și cam asta este expus aici, la Baia Mare: din fiecare serie câte un pic, dar mie mi se pare destul de unitar. O să vedem ce spun cei care văd expoziția. Pot să vadă atât începuturile, cât și lucrări făcute chiar acum o lună.

 

Cum gasiti timp să faceți atâtea? Pe lângă toată partea aceasta de creație artistică sunteți și profesor, sunteți și directorul muzeului de artă. Cum găsiți timpul și ce vă place cel mai mult?

Mulțumesc de întrebare. O să răspund foarte simplu. Prin a organiza timpul personal. Dar în altă ordine de idei sunt priorități. De multe ori timpul de atelier il petrec la muzeu. Acesta este adevarul: nu poți sa ai o funcție și să nu iți îndeplinești îndatoririle. Eu, de exemplu, cât erau mici cei doi copii ai mei, lucram noaptea. După culcare mergeam la atelier, lucram, iar apoi dimineața eu eram primul care trezea pe toata lumea. Asta era o soluție și în tinerețe merge. Mai târziu nu mai merge să lucrez noaptea și atunci inainte de masă fac muzeu, dupămasă profesorat și seara pana la 21,00 – 22,00 fac artă și norocul meu e că familia ințelege, iar asta e ceva foarte important. Eu sunt foarte mândru de familie, iar susținerea lor este foarte importantă. Mi-ar fi plăcut să vină și ei cu mine la Baia Mare, dar acum suntem fiecare cu serviciul lui – fiica mea e în China, fiul meu la Bucuresti – și aceasta fiind o ințelegere inter-muzeală am onorat invitația și sper ca expoziția să fie pe placul publicului.  

Interviu acordat de graficianul Bartha Arpad reprezentanților Compartimentului de Programe Educaționale, Marketing și Promovarea produselor culturale din cadrul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» la prezentarea publică a expoziției temporare Retrovizor, 12 iulie 2018.

Reclame

Artistul Dorel Topan, prezent pentru a doua oară în licitațiile Drouot – cea mai mare casă de licitații din Franța


Lucrarea Big Candy a artistului Dorel TOPAN este cuprinsă în catalogul licitației lunii martie a casei Drouot, alături de artiști precum: Frantisek KUPKA, Tara VON NEUDORF, Andras SZABO , Andy WARHOL, Daniel BRUSH, Joseph BEUYS, Jean TINGUELY, Pablo PICASSO. Mai mult, pictorul băimărean se regăsește pentru a doua oară pe simezele Drouot, una dintre cele mai vechi astfel de instituții din lume.

Dorel TOPAN - Big Candy

Big Candy (2015), Dorel TOPAN

 

Drouot este cea mai mare casă de licitații din Franța continuând o tradiție veche de mai bine de patru secole. Cei peste 2000 de profesioniști dedicați pieței de artă, specializați în toate curentele artistice oferă publicului un acces incomparabil la piața internațională de artă: 600.000 de obiecte propuse spre vânzare în fiecare an. Zilnic trec pragul acestei galerii peste 5.000 de vizitatori – pasionați și mari colecționari.

Interesul casei de licitații nu se rezumă doar la tranzacții, editând și o publicație lunară – La Gazette Drouot – care acoperă tendințele pieței de artă, evenimentele, târgurile și licitațiile, dar și articole de specialitate din domeniul artei, culturii și interviuri în exclusivitate.

Redăm aici traducerea descrierii colegului nostru, muzeograf dr. Dorel TOPAN, apărută în catalogul licitației martie 2018:

„Născut pe 10 iunie 1963, în Sălsig, o comună din județul Maramureș, Dorel Topan începe prin a studia arhitectura. Se înscrie la Universitatea de Arte din Baia Mare unde în 2005 devine licențiat al Secției de Pictură. În 2004 are mai multe expoziții și primește statutul de membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. E din ce în ce mai cunoscut și mai multe muzee din România îi achiziționează lucrările, iar de atunci expune în Franța, Austria, Polonia și Ungaria. În 2013 are o expoziție la Broadway Gallery din New York.

Picturile sale hiperrealiste cu tentă de pop-art i-au câștigat dreptul de a fi comparat în țara sa cu Andy Warhol, Jasper Jones sau Richard Prince. Dorel Topan este unul dintre puținii artiști români care au reușit să aibă succes internațional, lucrările sale fiind în colecții private din toată lumea: SUA, Germania, Australia, Malaezia, Anglia, Serbia.

Dorel Topan ne oferă o operă contemporană, sarcastică, ironică și acidă. Artistul se joacă cu metafore și alegorii într-o pictură care împletește hyperrealismul cu Pop-Art. Obiectele din viața de zi cu zi – bomboane, cutii de bere, jucării de pluș – sunt transformate în motive artistice pentru a produce asocieri unice și contradictorii. Critica pe care o aduce el societății de consum ne amintește de propria noastră frivolitate, dar în același timp creează un fel de complicitate cu privitorul prin reinterpretarea unor imagini iconice: cea a lui Marylin Monroe sau înălțarea drapelului pe Iwo Jima.”

Licitația va avea loc în data de 26 martie 2018. Catalogul de licitație și restul detaliilor pot fi accesate pe site-ul Drouot.

Dorel Topan are o activitate artistică dinamică. Lucrări ale artistului au mai fost licitate şi în alte case de licitaţii de renume: Artmark în mai multe rânduri, Lavakow, Grimberg, Ziman. Mai multe informații găsiți pe blogul muzeului nostru și pe site-ul personal al artistului.

Vernisajul expoziţiei „…trilema”


Marţi, 12 decembrie 2017, la sediul Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», a avut loc vernisajul expoziţiei temporare „…trilema”.

Câteva imagini de la acest eveniment pot fi vizualizate în galeria de mai jos.

Această prezentare necesită JavaScript.

Expoziţia va fi deschisă publicului până la data de 12 ianuarie 2018 şi poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10,00 – 16,30.

Vă aşteptăm!

Comunicat de presă


Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

și

Grupul KRoma

vă invită la vernisajul expoziției de artă contemporană

…Trilema

Marți, 12 decembrie 2017, ora 15,00

în sala de expoziții temporare a Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare».

Artiști expozanți

Serge Vasilendiuc, Joanna Banek, Tomasz Awdziejczyk

 comisar de expoziție

Tiberiu Alexa

KRoma invitatie BM dec mic

Expoziția va fi deschisă spre vizitare în perioada 12 decembrie – 12 ianuarie 2017, la sediul muzeului,

pe strada 1 Mai nr. 8, de marți până duminică, între orele 10,00 – 16,30.

Grupul Kroma revine la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» cu expoziția „…Trilema”. Aceasta este cea de-a doua colaborare a muzeului nostru cu grupul KRoma, după „Călătoria” găzduită în 2015, comisariată tot de dr. Tiberiu Alexa.

Grupul KRoma este un grup de artiști înființat în în anul 2011 jurul unor preocupări, discuții și viziuni comune asupra artei, așa cum afirmă Serge Vasilendiuc în manifestul grupului, din 27 ianuarie 2011: „Apropierea este esenţială în relaţiile interumane, este constructivă, creatoare. Cu atât mai mult, dacă foloseşti acelaşi limbaj, cel al ochiului (formei) şi al sufletului (culorii). Dacă simţi la fel.

De ce KRoma? „KRoma” e o denumire, o deviză. Este un acronim ce derivă din Cracovia [pol. Kraków] şi România. Grupul s-a constituit la Cracovia din artişti polonezi şi din artişti români stabiliţi în Polonia. Ce simbolizează? Expresia KRoma provine de la grecescul χρωμα [khroma] şi înseamnă culoare. KRoma este un grup de persoane pe care în ciuda deosebirilor de viziune existenţială, de educaţie, de tradiţie şi frontiere, în pofida diferenţelor de vârstă şi origine îi leagă pasiunea comună de a se exprima. Cu ajutorul raţiunii şi al inimii. Ochiului şi sufletului. Formei şi culorii. Fiecare dintre noi e diferit, are propria personalitate, caracterul său specific. Suntem individualităţi distincte, iar aceste trăsături nu ne dezbină, ci ne completează. KRoma e pâinea noastră cotidiană cu un strop de vin roşu. E catalizatorul ideilor. Liantul nostru. Datorită acestui fapt ne-am cunoscut, existăm, creăm şi expunem sub numele „KRoma”.

În diferite culturi şi tradiţii acest cuvânt are diverse semnificaţii. În limbile slave, cel mai frecvent, înseamnă călcâi de pâine, de exemplu în limba sorabă înseamnă contur, limită. Însă în contextul expoziţiei noastre înseamnă creaţie. Pentru noi „KRoma” reprezintă o deviză, un simbol, semnifică culoare, ochi şi suflet, înseamnă creaţia noastră… Cine în acestea se resimte, acela ca noi simte. Prin urmare este unul dintre noi, …deci suntem KRoma.” (Manifest KRoma, Serge Vasilendiuc, 2011).

 

Serge Vasilendiuc

Serge_Vasilendiuc

Serge Vasilendiuc

Născut în 1972 în mun. Bălți. Artist plastic profesionist (pictor, grafician). Absolvent al Colegiului de Arte Plastice din Chișinău și al Academiei de Arte din Iași. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Interjudețeană Cluj – Bistrița și al Uniunii Artiștilor Plastici din Polonia, Filiala din Cracovia. Doctor la Institutul de Artă al Universității Pedagogice din Cracovia. Fondator al grupului de artiști KRoma. Este deținător al numeroase premii în domeniul artelor vizuale. A realizat 22 de expoziții personale și individuale, a participat la peste 65 de expoziții colective și de grup în țară și străinătate. Artistul este prezent cu lucrări în colecții de stat și publice din România, Polonia, Ungaria și în numeroase colecții particulare din România, Polonia, SUA, Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Rusia, Canada, Israel, Grecia, Ungaria, Cehia, Moldova.

 

Joanna Banek

Joanna_Banek

Joanna Banek

Născută în 1967 la Radomsko, Polonia. A absolvit Școala Superioară Pedagogică din loc. Częstochowa. Studii postuniversitare la Academia de Arte Frumoase din Cracovia, la Facultatea de Pictură. Doctorat în anul 2010. Din 2006 predă la Academia de Arte Frumoase din Cracovia în cadrul Facultății de Pictură obiectul “Cunoștințe despre acțiuni și structuri vizuale”. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Polonia. Din anul 2010 este membră a Consiliului de Administrație al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala din Cracovia. În ultimii 10 ani a organizat și desfășurat mai multe tabere de pictură. Are la activ circa 20 de expoziții individuale și 280 de participări colective. Practică pictura de șevalet și țesăturile artistice, colajul și hârtia manuală.

 

Tomasz Awdziejczyk

Tomasz_Awdziejczyk

Tomasz Awdziejczyk

Născut în anul 1961 la Varșovia, Polonia. Studii la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității “Nicolaus Copernic” din Toruń și la Academia de Arte Frumoase din Varșovia. Diplomă la clasa prof. Janusz Przybylski în anul 1988. Tehnici practicate: pictură și ceramică artistică. Lucrări în colecția Delavsky Dom – Slovenia și colecții private din Polonia și străinătate. Expoziții individuale în Varșovia, Brodnica, Kalisz. Participă la numeroase expoziții colective în țară și în străinătate.

E vară „la Artă”!


E vară la Artă! sau Cum să încapă toată vara-ntr-o vacanță.

 

Fiecare zi de vară are ceva bun. Chiar și când e foarte cald, iar înghețata ni se topește văzând cu ochii, trebuie doar s-o mâncăm mai repede. Și mai multă, neapărat mai multă! Iar când ploaia furioasă strică planurile de plimbare, se-așterne răcoarea, iar mirosul de după pare cel mai frumos din lume.

Noi, “la Artă”, am hotărât să facem vara asta să fie despre zile lungi cu oameni dragi. Despre pauze liniștite și amintiri frumoase. Așa că am construit o expoziție în care am vrut să adunăm tot ce-i mai bun și mai frumos, să ne-ajungă pentru tot anul. Așa că, dragă vară, te rog să rămâi. Unde? #LaNoiLaArtă.

Expoziția temporară pe care o propunem pentru vara 2017 este chiar portretul anotimpului. Ea reunește 36 de lucrări din patrimoniul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», care pot fi vizitate de marți până duminică între 10,00 – 17,00 la sediul muzeului, pe strada 1 Mai nr. 8. Și vara asta la noi e răcoare!

Expoziția este una curajoasă: lucrarea surprinzătoare a lui Francisc Șirato, alăturarea îndrăzneață a peisajelor lui Traian Bilțiu – Dăncuș și Camil Ressu, dar și alte capodopere nemaivăzute de publicul băimărean.

În paralel, venim cu o provocare online. Vă arătăm, pe rând, pe rețelele de socializare lucrările acestei expoziții și vă împărtășim câte o amintire pe care ne-o trezește și vă invităm să răspundeți la fel: să ne spuneți unde vă duce cu gândul imaginea noastră, sau să ne arătați peisajul în care vă relaxați chiar voi. Vă propunem să ne bucurăm împreună de vară, fie că suntem plecați în concedii exotice, pe prispa bunicilor, cu prietenii în parc sau (încă) prizonieri la birou.

e-vară@artă

 

%d blogeri au apreciat asta: