ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: Expoziționismul și promovarea – vernisajul expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

18. Expoziționismul și promovarea – vernisajul  expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

18. Expoziționismul și promovarea – vernisajul  expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

Descifrând atent înţelesurile istoriei sale evenimenţiale, pot fi identificaţi cinci parametri care au tutelat evoluţia și dezvoltarea mişcării artistice de la Baia Mare:

         •         emergenţa și funcționarea unor structuri instituţionale permanente;

         •         seria transformărilor ciclice, de „reinventări” cultural–estetice și funcționale traversate de colectivitățile artistice băimărene ca răspuns la presiunile schimbărilor;

         •         reflectarea ambivalentă a relaţiilor cu alte medii/centre culturale în activizarea fenomenului de la Baia Mare ca spațiu artistic generator de bunuri simbolice particularizate/personalizate;

         •         rolul jucat de producția artistică băimăreană („pictura băimăreană”) în  dezvoltarea conştiinţei artistice a publicului local și regional;

         •         performanţele artistice individuale înţelese și funcționale ca propuneri şi colportări de valori culturale multiple. 

Acţiunea acestor factori a generat şi a activizat un sistem instituţional complex. Astfel, organisme specializate au acoperit și acoperă, de-a lungul timpului, toate domeniile esenţiale ale vieţii artistice: învăţământul, asociaționismul profesional, producţia artistică propriu-zisă, circulaţia publică a acestei producții, consumul expozițional public, practici de achiziţionare şi de comenzi publice/private, promovarea creaţiei contemporane și readucererea periodică în spațiul public a creației istorizate, tezaurizarea publică/privată precum şi sarcinile sociale și culturale ale colecţionismului, cercetării ştiinţifice şi valorificării patrimoniului artistic muzealizat. Articulate sistemic într-un mecanism omogen, asemenea organisme au compus un ansamblu instituţional care a asigurat până acum în 2021, vreme de 125 de ani, evoluţia Băii Mari artisticepe parcursul unei durate istorice lungi.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa – «Portretul poetului Nicolae Labiș»

Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa – «Portretul poetului Nicolae Labiș»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa –

«Portretul poetului Nicolae Labiș»

Baia Mare, Clubul Tineretului – curtea interioară, 1969

După 1965, reabilitarea structurilor instituționale interne avea să conducă la reluarea ciclului de creştere prin reinventarea potențialului de atragere/alimentare a colonismului temporar: învăţământul propriu, capacitatea de stimulare a colonismului artistic individual, promovarea dirijistă a unor programe speciale. Ieşirea din criză prin mecanismele unei astfel de continuităţi rămâne unul dintre principalele argumente ce vin să contrazică ipoteza fracturării existenţei istorice a Centrului Artistic Baia Mare.

Noul ciclu de expansiune, declanşat în 1965, a fost suficient de viguros şi viabil pentru ca să asigure rezistenţa intelectuală a comunităţii artistice băimărene la constrângerile ideologice impuse de regimul totalitar comunist în anii deceniilor 1970 şi 1980, iar mai apoi a servit drept platformă de sprijin pentru susținerea puternicei expansiuni pe care, începând din anul 1990, Centrul Artistic Baia Mare o înregistrează sistematic în cele trei decenii scurse deja din etapa „postcomunistă”.

Totuşi, există o discontinuitate față de identitatea cultural–artistică băimăreană istorică/antebelică. Numai că ea nu s-a manifestat în funcţionarea structurilor instituţionale, ci o regăsim în sfera practicii productive artistice: ea s-a născut din fondul acutei crize de model cultural traversată la Baia Mare între 1926-1962, şi s-a cristalizat lent, pe parcursul îndelungatului proces de marginalizare/înlocuire a tutelei modélului plein air-ist originar. Rezultatul firesc s-a tradus prin abandonarea obsesiei aşa-zisei „peisagistici băimărene” tradiționale în favoarea unor modéle intelectualizate prin discurs elaborat ficțional, inspirate din recuzita avangardei clasice și a celei târzii, iar apoi din retoricile transavangardiste/postmoderniste.

Valentina BOȘTINĂ se numără printre cei mai importanți reprezentanți «generației 1965», generație care a asigurat la Baia Mare procesele de recuperare a tradițiilor avangardei interbelice – după consumarea șocul anilor proletcultismului socialist.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”, Baia Mare, iunie 1966

Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”, Baia Mare, iunie 1966

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”

Baia Mare, iunie 1966, la ieșirea din Galeria de Artă a U.A.P. situată la parterul blocului turn din strada George Coșbuc: „tineri” și „maeștri” la promenadă pe bulevardul Unirii – Ilie Cămărășan, Mihai Olos, Paul I. Erdős,  Vasile Kazar și Nicolae Apostol

În Centrul Artistic Baia Mare anii deceniului 1960 veneau să încheie prelungitulsubciclu de criză declanșat în anii deceniului 1930 în condițiile Marii RecesiuniEconomice, și care a avut în epicentrul proceselor de contracție a vieții sale artistice «atingerea pragului critic» sub impactul șocurilor provocate de trei mari fenomene petrecute în anii deceniului 1940 (al doilea război mondial: 1939-1945; ocupația horthystă a Ardealului de Nord: 1940-1944; tranziția postbelică către centralismul etatist și autoritarismul monopartidic al regimului politic comunist: 1945-1952).

În acest context, anul 1965 a adus declanşarea unui nou proces de expansiune a vieții artistice băimărene (deopotrivă cantitativă şi calitativă), datorită perioadei scurte – dar cu impact puternic și efecte remanente – de relaxare ideologică şi de liberalizare culturală a regimului totalitar comunist între 1968–1971. Această relaxare avea să permită recuperarea propriilor tradiţii avangardiste ale artei de la Baia Mare şi, îndeosebi, consistenta reconectare la valorile cultural–artistice occidentale ale avangardismului târziu și transavangardei.

Resursa umană artistică proprie a reprezentat vectorul principal de relansare.

Dincolo de conexiunea simbolică cu istoria băimăreană interbelică asigurată prinactivitatea câtorva „patriarhi” în anii deceniilor 1950-1960 (Sándor Ziffer, Aurel Popp, Antonia K. Csikos, András Mikola), reluarea proceselor de creștere și dezvoltare au fost asigurate de elitele „generației 1935” (Gheza Vida, Paul I. Erdős, Vasile Kazar, Petre Abrudan, Aurel Ciupe) și ale „generației 1965” (Mihai Olos, Ilie Cămărășan, Nicolae Apostol, Traian Hrișcă, Alexandru Șainelic, Călin Pojar, Traian Moldovan, Valentina Boștină, Gábor Tőrös, Carol Kondrak, Zoltán Bitay, Walter Friedrich, Vasile Nașcu).

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 15. Colonismul temporar educațional în Centrul Artistic Baia Mare studiu după model viu în Colonia Pictorilor, 1943

Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

15. Colonismul temporar educațional în Centrul Artistic Baia Mare studiu după model viu în Colonia Pictorilor, 1943

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

15. Colonismul temporar educațional în Centrul Artistic Baia MareBaia Mare, studiu după model viu în Colonia Pictorilor, 1943: János Pirk, János Krizsán, Lidia Agricola și Piroska Makkai (?)

ŞCOALA DE ARTE FRUMOASE: I – 1927-1935 / II – 1940-1944

•        fondatori și proprietari de drept privat:

       János Krizsán (1886-1948), András Mikola (1884-1970) și 

       Samuel Bőrtsők (1881-1931);

•        instituție de tutelă: între 1927-1935, și 1940-1944: Societatea Pictorilor

       Băimăreni / între 1940-1944: Primăria Baia Mare 

•        directorat: János Krizsán (I – între 1927-1935; II – în 1940, 1942 și 1944 ) / 

       András Mikola (II – în 1941 și 1943 )

•        direcție artistică, profesorat și mentorat artistic:

       János Krizsán; András Mikola: I – 1927-1935 și II – 1943-1944;

• profesori asociați:

       Ágost Benkhárd (1871-1934; colonist temporar băimărean; profesor al Școlii

       Superioare de Arte Plastice din Budapesta) – în verile anilor 1941 și 1942.

Personalități artistice formate prin intermediul programelor școlii:

Costache Agafiței, Lidia Agricola, Octav Angheluță, Géza Balla, István Barabás, Gheorghe Barbieri, Iosif (József) Bene, István Botár, Irma Brósz, Borgo Prund (Arnold Cencinski), Mihai Cămăruț, Nicolae Chirilovici, Alexandru Ciucurencu, Cornel Cenan, Elena Chiffa (Ileana Antonu), Claudia Cobizeva, Maria Droc, Anatolie Cudinoff , Paul Erdős, Eszter Farkas, Petru Feier, Vladimir Frimu, Virgil Fulicea, Franҫois (Ferenc) Gáll, Eugen Gâscă, Anikó Jakab, János Karácsony, Emmy Karácsony, Martin (Márton) Katz, Vasile Kazar, Ferenc P. Kováts, Géza P. Kováts, Andrei (András) Kunovits, Gheorghe Labin, Alex Leon (Alexandru Löwinger), Tasso Marchini, Johannes Waldemar Mattis Teutsch, Constantin Mihalcea – Bragă, Gheorghe Naum, Stella Nedelcovici, Constanța (Lili) Pancu, Oliver Pittner, Cicerone Popescu, Ludovic (Lajos) Slevenszky, Vasile Ștefan, Jenó Szervátius, Vasile (László) Weith, Lazăr Singer Zin.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 14. Colonism, modéle artistice și circulația transfrontalieră europeană a valorilor simbolice

Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

14. Colonism, modéle artistice și circulația transfrontalieră europeană a valorilor simbolice

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

14. Colonism, modéle artistice și circulația transfrontalieră europeană a valorilor simbolice

Baia Mare, studenți ieșeni împreună cu Ștefan Dimitrescu în de documentare artistică la stațiunea Izvoare, 1928

Pentru cunoscătorul atent și avizat – străin de parti-pris–uri extraestetice, ori de prejudecăți culturale – devine vizibil faptul că circulația transfrontalieră și transnațională a modélelor artistice, active pe piața internațională a bunurilor simbolice din ultimele XIII decenii, a determinat la Baia Mare semnificative aproprieri și remodelări stilistice prin operele coloniștilor locali „permanenți” și ale coloniștilor „temporari”, respectiv prin circulația la scară continentală a principalelor idei și programe ale culturii artistice europene așa cum s-au constituit ele în finalul veacului XIX, apoi s-au rearticulat polemic în secolul al XX-lea, iar de atunci încoace sunt diseminate internaționalizat.

Lecturând astăzi, din pragul secolului al XXI-lea, legatul istoric al acestui proces colonist transnațional, ce cunoaște o renaștere spectaculoasă în era postcomunistă, principalul ideal ce ni se transmite spre tezaurizare și promovare este  depozitat în ideile comunicării și solidatirății artistice paneuropene. Este idealul major, este până la urmă un ideal precursor, a cărui actualitate putem și trebuie să o citim din perspectiva procesului integraționist european care se derulează cu atâta febrilitate în zilele noastre.

În acest punct se cuvine să formulăm apăsat următoarele considerații: prin integralitatea secvențelor istoriei sale sectoriale și subsectoriale, fenomenul artistic băimărean reprezintă un caz socio–cultural, artistic și identitar transnațional care se subsumează/trebuie subsumat – înainte de toate – patrimoniului valorilor comunitare europene și larg internaționale. Observația este lesne de susținut prin transpunerea, pe o hartă mondială de „geografii cultural–artistice”, a convergențelor, extensiilor și conexiunilor prin care Centrul Artistic Baia Mare comunică – neîntrerupt, de 125 de ani – cu spațiile europene și cu mediile internaționale.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»