Comunicat de presă


Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

anunţă

redeschiderea expoziției permanente 

dedicate aniversării a 125 de ani de la înființarea Centrului Artistic Baia Mare

Începând de vineri, 23 iulie 2021 se redeschid pentru vizitare publică circuitele expoziționale ale Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», și anume:

• expoziția permanentă «Centrul Artistic Baia Mare. Repere europene între tradiții și inovații»: comisar de expoziție – dr. Tiberiu ALEXA; curatori asociați – dr. Ioan Angel NEGREAN și dr. Dorel TOPAN; consultant – drd. Robert STREBELI; conservatori – Călin IȚOAIE și Mariana CHIȘ; marketing&PR – referent drd. Oana ENĂȘEL; logistică&exploatare – ec. Adriana REDNIC, conservator Dănuț COSTEA, documentarist Florentina POPESCU, educator muzeal Emese BONTA, gestionar-custode Florian GHERMAN, referent Ștefana ROMAN

• expoziția temporară «Portretul în arta băimăreană», curator dr. Ioan Angel NEGREAN; conservatori – Călin IȚOAIE și Mariana CHIȘ; marketing&PR – referent drd. Oana ENĂȘEL.

 

O parte a spațiilor de expunere, precum și portofoliul expoziției permanente au fost reînnoite cu prilejul aniversării jubileului de 125 de ani de la întemeierea Centrului Artistic Baia Mare. 

Pentru a marca evenimentul alături de publicul nostru, accesul vizitatorilor în perioada 23-25 iulie este gratuit.

*

Accesul publicului este posibil de miercuri până duminică, în intervalul orar 10,00 – 17,00 (ultima intrare în muzeu la orele 16,30), prin programare prealabilă și cu respectarea regulilor obligatorii pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Programarea vizitelor se poate face online, pe site-ul muzeului – muzartbm.ro – accesând secțiunea Programări vizite sau prin mesaj Whatsapp la numărul de telefon 0749 730 986.

Biletele se achiziționează de la casieria muzeului, iar plata se face exclusiv în numerar.

Accesul în muzeu este permis în urma unui triaj epidemiologic (persoanele cu temperatura peste 37,3ºC nu sunt admise).

Vizitatorii au obligația de a purta mască de protecție și de a utiliza gelul dezinfectant la intrarea în muzeu.

Este permis accesul grupurilor de maxim zece persoane, cu păstrarea unei distanțe de minim 1,5 m. pe parcursul întregului circuit expozițional. 

dr. Tiberiu ALEXA,                                                     

 Director         

&                             

  Robert STREBELI

șef Birou Dezvoltare–Conservare Patrimoniu Muzeal

Ziua Artistului Plastic Băimărean 2021


Vă invităm 

miercuri, 𝟓 𝐌𝐚𝐢, la ora 𝟏𝟕,𝟎𝟎, la 𝐂𝐨𝐥𝐨𝐧𝐢𝐚 𝐏𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, 

să luați parte la vernisajul expoziției de fotografii-document

𝐀𝐫𝐭𝐢ș𝐭𝐢 ș𝐢 𝐓𝐨𝐩𝐨𝐬𝐮𝐫𝐢. 𝐔𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐧𝐝𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥ă î𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢. 

Evenimentul omagiază jubileul de 125 ani de la întemeierea Centrului Artistic Baia Mare și face parte din acțiunile dedicate Zilei Artistului Plastic Băimărean,

organizate de

Filiala Baia Mare a Uniunii Artistilor Plastici din România,

în parteneriat cu

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

Ziua de 5 Mai a fost aleasă pentru sărbătorirea artistului plastic băimărean, deoarece această data marcheza exact momentul calendaristic în care, în primăvara anului 1896, artiștii întemeietori ai Centrului Artistic Baia Mare au sosit în orașul nostru. Iată cum a consemnat desfășurarea evenimentului, la vremea respectivă, săptămânalul local de limbă maghiară Nagybánya és Vidéke [„Baia Mare și împrejurimile”]:

„(…) Marţi dimineaţă [5 mai] au sosit cu trenul de dimineaţă: Gyula Rudnay, Lajos Deák [Ebner], Hans Genher [München], Beniamin Austeim (Rusia) [sic ! – de fapt: Jan Austen, Varșovia], Walther Troitsch (München), Ulrich Rothermoser [München], Charles Cohn–Fowler (Calkutta), Mauriciu Grosz [Satu Mare], iar miercuri [6 mai] cu trenul de dimineaţă, au sosit în frunte cu Simon Hollósy [München], Béla Grünwald [München], Edward Johnson (Boston), Viktor Belányi [Ludanice – Slovacia], István Réti [Baia Mare – München], Nuszbaum Jakab (Frankfurt), Liebmann Alexander (Berlin), Gábor Papp [Cluj – München], Nándor Kiszely [München], József Mály [München]. Sosirea ambelor trenuri a fost asistată de mai multă lume care s-a deplasat pentru a-i întîmpina pe oaspeţi (au participat de asemenea primarul şi căpitanul şef). La solicitarea artiştilor primirea a fost cît se poate de simplă, însă amicală. Autorităţile oraşului i-au aşteptat pe cei sosiţi cu un mic dejun. Apoi s-au deplasat la atelierul din parc, şi-au luat în primire locuinţele, iar acum pictorii veniţi din depărtări se simt aici tot atît de bine precum locuitorii permanenţi ai oraşului. (…) ”.


[sursa: ***, „Hollósy iskolája…”, Nagybánya és Vidéke, XXII, 1896, nr. 19, 10 mai, p. 2]

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: Expoziționismul și promovarea – vernisajul expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

18. Expoziționismul și promovarea – vernisajul  expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

18. Expoziționismul și promovarea – vernisajul  expoziției retrospective «Centrul Artistic Baia Mare. 1964-1989»: București, februarie 1989, Sala Dalles

Descifrând atent înţelesurile istoriei sale evenimenţiale, pot fi identificaţi cinci parametri care au tutelat evoluţia și dezvoltarea mişcării artistice de la Baia Mare:

         •         emergenţa și funcționarea unor structuri instituţionale permanente;

         •         seria transformărilor ciclice, de „reinventări” cultural–estetice și funcționale traversate de colectivitățile artistice băimărene ca răspuns la presiunile schimbărilor;

         •         reflectarea ambivalentă a relaţiilor cu alte medii/centre culturale în activizarea fenomenului de la Baia Mare ca spațiu artistic generator de bunuri simbolice particularizate/personalizate;

         •         rolul jucat de producția artistică băimăreană („pictura băimăreană”) în  dezvoltarea conştiinţei artistice a publicului local și regional;

         •         performanţele artistice individuale înţelese și funcționale ca propuneri şi colportări de valori culturale multiple. 

Acţiunea acestor factori a generat şi a activizat un sistem instituţional complex. Astfel, organisme specializate au acoperit și acoperă, de-a lungul timpului, toate domeniile esenţiale ale vieţii artistice: învăţământul, asociaționismul profesional, producţia artistică propriu-zisă, circulaţia publică a acestei producții, consumul expozițional public, practici de achiziţionare şi de comenzi publice/private, promovarea creaţiei contemporane și readucererea periodică în spațiul public a creației istorizate, tezaurizarea publică/privată precum şi sarcinile sociale și culturale ale colecţionismului, cercetării ştiinţifice şi valorificării patrimoniului artistic muzealizat. Articulate sistemic într-un mecanism omogen, asemenea organisme au compus un ansamblu instituţional care a asigurat până acum în 2021, vreme de 125 de ani, evoluţia Băii Mari artisticepe parcursul unei durate istorice lungi.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa – «Portretul poetului Nicolae Labiș»


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa – «Portretul poetului Nicolae Labiș»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

17. „Generația 1965” și reluarea dezvoltării: Valentina Boștină și sculptura sa –

«Portretul poetului Nicolae Labiș»

Baia Mare, Clubul Tineretului – curtea interioară, 1969

După 1965, reabilitarea structurilor instituționale interne avea să conducă la reluarea ciclului de creştere prin reinventarea potențialului de atragere/alimentare a colonismului temporar: învăţământul propriu, capacitatea de stimulare a colonismului artistic individual, promovarea dirijistă a unor programe speciale. Ieşirea din criză prin mecanismele unei astfel de continuităţi rămâne unul dintre principalele argumente ce vin să contrazică ipoteza fracturării existenţei istorice a Centrului Artistic Baia Mare.

Noul ciclu de expansiune, declanşat în 1965, a fost suficient de viguros şi viabil pentru ca să asigure rezistenţa intelectuală a comunităţii artistice băimărene la constrângerile ideologice impuse de regimul totalitar comunist în anii deceniilor 1970 şi 1980, iar mai apoi a servit drept platformă de sprijin pentru susținerea puternicei expansiuni pe care, începând din anul 1990, Centrul Artistic Baia Mare o înregistrează sistematic în cele trei decenii scurse deja din etapa „postcomunistă”.

Totuşi, există o discontinuitate față de identitatea cultural–artistică băimăreană istorică/antebelică. Numai că ea nu s-a manifestat în funcţionarea structurilor instituţionale, ci o regăsim în sfera practicii productive artistice: ea s-a născut din fondul acutei crize de model cultural traversată la Baia Mare între 1926-1962, şi s-a cristalizat lent, pe parcursul îndelungatului proces de marginalizare/înlocuire a tutelei modélului plein air-ist originar. Rezultatul firesc s-a tradus prin abandonarea obsesiei aşa-zisei „peisagistici băimărene” tradiționale în favoarea unor modéle intelectualizate prin discurs elaborat ficțional, inspirate din recuzita avangardei clasice și a celei târzii, iar apoi din retoricile transavangardiste/postmoderniste.

Valentina BOȘTINĂ se numără printre cei mai importanți reprezentanți «generației 1965», generație care a asigurat la Baia Mare procesele de recuperare a tradițiilor avangardei interbelice – după consumarea șocul anilor proletcultismului socialist.

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI: 16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”, Baia Mare, iunie 1966


Expoziția temporară 

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI. 

Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare, 

curator dr. Tiberiu ALEXA, curator asociat dr. Laura GHINEA

Fotografii document și descrierea imaginilor, realizată de dr. Tiberiu ALEXA

16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”, Baia Mare, iunie 1966

ARTIȘTI ȘI TOPOSURI.Un compendiu de istorie culturală în imaginia Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021

16. Fuziunea înnoirii și tradiției: „generația 1965” în compania „generației 1935”

Baia Mare, iunie 1966, la ieșirea din Galeria de Artă a U.A.P. situată la parterul blocului turn din strada George Coșbuc: „tineri” și „maeștri” la promenadă pe bulevardul Unirii – Ilie Cămărășan, Mihai Olos, Paul I. Erdős,  Vasile Kazar și Nicolae Apostol

În Centrul Artistic Baia Mare anii deceniului 1960 veneau să încheie prelungitulsubciclu de criză declanșat în anii deceniului 1930 în condițiile Marii RecesiuniEconomice, și care a avut în epicentrul proceselor de contracție a vieții sale artistice «atingerea pragului critic» sub impactul șocurilor provocate de trei mari fenomene petrecute în anii deceniului 1940 (al doilea război mondial: 1939-1945; ocupația horthystă a Ardealului de Nord: 1940-1944; tranziția postbelică către centralismul etatist și autoritarismul monopartidic al regimului politic comunist: 1945-1952).

În acest context, anul 1965 a adus declanşarea unui nou proces de expansiune a vieții artistice băimărene (deopotrivă cantitativă şi calitativă), datorită perioadei scurte – dar cu impact puternic și efecte remanente – de relaxare ideologică şi de liberalizare culturală a regimului totalitar comunist între 1968–1971. Această relaxare avea să permită recuperarea propriilor tradiţii avangardiste ale artei de la Baia Mare şi, îndeosebi, consistenta reconectare la valorile cultural–artistice occidentale ale avangardismului târziu și transavangardei.

Resursa umană artistică proprie a reprezentat vectorul principal de relansare.

Dincolo de conexiunea simbolică cu istoria băimăreană interbelică asigurată prinactivitatea câtorva „patriarhi” în anii deceniilor 1950-1960 (Sándor Ziffer, Aurel Popp, Antonia K. Csikos, András Mikola), reluarea proceselor de creștere și dezvoltare au fost asigurate de elitele „generației 1935” (Gheza Vida, Paul I. Erdős, Vasile Kazar, Petre Abrudan, Aurel Ciupe) și ale „generației 1965” (Mihai Olos, Ilie Cămărășan, Nicolae Apostol, Traian Hrișcă, Alexandru Șainelic, Călin Pojar, Traian Moldovan, Valentina Boștină, Gábor Tőrös, Carol Kondrak, Zoltán Bitay, Walter Friedrich, Vasile Nașcu).

Text copyright by © 2019-2021 Tiberiu ALEXA

photo copyright by © 2019-2021 Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

%d blogeri au apreciat: