Comunicat de presă


Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

anunţă deschiderea expoziției temporare

CULORI BĂIMĂRENE, 

curatori Robert Strebeli și dr. Dorel Topan.

         Determinată de caracteristicile naturale locale, de peisajul spectaculos al orașului Baia Mare, care, în epocă, spre deosebire de era contemporană era un loc nepoluat, având nealterate aerul, apele Săsarului, depresiunea Băii Mari dezvăluindu-și splendoarea reliefului natural a fost o atracție pentru artiști.  Casele și celelalte clădiri erau acompaniate de relieful care determina orizontul să urce în jumătatea de sus a tablourilor. Piețe și biserici bine-cunoscute, străduțe cochete și grădini, compun repertoriul unei picturi care va fi determinată în mod caracteristic de apetitul pentru culoare al artiștilor. 

         Motivele picturale odată existente, au venit în întâmpinarea artiștilor majoritar formați în școlile nord europene dar și pariziene, astfel încât formulelor de inspirație impresionistă sau postimpresionistă li s-au adăugat influențe ale avangardei. Realismul picturii băimărene decurge din legătura artiștilor cu realitatea, imaginarul având o pondere diminuată în raport cu prelucrarea realității naturale. Avangarda, de care artiștii care au lucrat la Baia Mare nu erau străini, a adăugat și îmbogățit limbajul dar și viziunea cu formule cromatice de inspirație fovistă dar și pointilistă încă dinaintea Primului Război Mondial.

         Dramatismul exprimat prin culoare al expresionismului  își face puternic simțită prezența în perioada interbelică. În comparație cu Balcic, unde lumina este factorul determinant, contrastele cromatice pronunțate caracterizează pictura de la Baia Mare. Avangarda a determinat decisiv atitudinea  cromatică a artei de la Baia Mare cu repercusiuni până în perioada contemporană.

         Expoziția de pictură și grafică Culori băimărene poate fi vizitată în perioada septembrie-octombrie 2021, în sala de expoziții temporare, la sediul Muzeului Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare». Muzeul funcționează conform programului normal de vizitare: de miercuri până duminică, între orele 10,00 – 17,00. Accesul vizitatorilor se face până la ora 16,30.

Robert Strebeli, 

Manager

dr. Dorel Topan,                                                                                  

Șef Laborator cercetare 

Portretul în arta băimăreană – o privire în expoziție (3)


Revenim, virtual, la pas în expoziția noastră temporară, „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean. Să admirăm împreună următoarele imagini cu lucrările de artă.

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

  1. Alexandru ȘAINELIC, „Mama” (1957);
  2. Letiția MUNTEAN, „Autoportet” (1936);
  3. Aurel CIUPE, „Autoportret” (1977);
  4. Ilie CĂMĂRĂȘAN, „În ceasurile după-amiezii” (1971?);
  5. János KRISZÁN, „Portret de femeie” (1910-1915?);
  6. Ipolit STRÂMBU, „Lectură” (1917). 
  7. Carol KONDRAK, „Portret de fată” (1971-1975) (sculptură);
  8. Iosif FEKETE NEGRULEA, „Autoportret” (1925-1930?) (sculptură).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

  1. Alexandru ȘAINELIC, „Mama” (1957);
  2. Letiția MUNTEAN, „Autoportet” (1936);
  3. Carol KONDRAK „Portret de fată” (1971-1975?);
  4. Ilie CĂMĂRĂȘAN, „În ceasurile după-amiezii” (1971?);
  5. Mihai OLOS, „Mireasa” (1965).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

  1. József BALLA, „Autoportret”, (1990);
  2. Aurel CIUPE, „Autoportret” (1977);
  3. Ilie CĂMĂRĂȘAN, „În ceasurile după-amiezii” (1971?); 
  4. Mihai OLOS, „Mireasa” (1965);
  5. Mircea HRIȘCĂ, „Badea Gheorghe de Băsești” (1969).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

  1. Petre ABRUDAN, „Portret de bărbat” (1935?);
  2. Traian HRIȘCĂ, „Luptător pentru eliberare” (1961);
  3. Ion DONCA, „Mama” (anii deceniului 1970).

Portretul în arta băimăreană, curator dr. Ioan Angel Negrean


Expoziția temporară Portretul în arta băimăreană, curator dr. Ioan Angel Negrean

Rod al cercetărilor noastre muzeale întreprinse în ultima perioadă asupra reprezentării motivului antropomorf în arta din «Centrul Artistic Baia Mare», cu focusarea pe diferitele tipuri de reprezentări portretistice, portofoliul expozițional Portretul în arta băimăreană materializează o parte din concluziile acestor cercetări. Selecția tematică a expoziției ilustrează eșantionat, prin operele alese, firul dezvoltării stilistice a reprezentărilor portretistice generate și/sau intrate în piața artistică băimăreană în secvențe temporale întinse pe o perioadă de un secol și ceva, începând cu lucrări „non–băimărene” – dar aflate în circulație și în colecții private la Baia Mare – din anii premergători actului fundațional realizat de Simon Hollósy, în 1896, și până în contemporaneitatea plastică a anului 1990. 

Astfel, trebuie de subliniat în primul rând interconectarea problematicilor artelor plastice europene din secolul XX, cu etapele evolutive ale dezvoltării «Centrului Artistic Baia Mare». Unul dintre elementele unificatoare ale diversităţii „momentelor” seriilor stilistice circumscrise liniilor evolutive îl reprezintă tocmai persistenţa motivului antropomorf în câmpul central de interes tematic şi motivistic, precum şi soluţia evolutivă alternativă pe care această linie o contrapune excluziunii/periferizării rezultate din conflictualitatea polemicii mimetic–nonmimetic: trecerea de la ilustrativismul/narativismul exteriorităţii pe care o cultivă discursul mimetic conservator/tradiţionalist, la problematizarea/psihologizarea/psihanalizarea accentuată al „ego”-ului ca instrument de identificare/legitimare/promovare a individualismului specific etapelor industrialismului şi postindustrialimului din istoria modelului cultural european occidental. Cu alte cuvinte, am încercat să scoatem în evidență evoluţia motivului antropomorf şi a „modurilor de umanitate/umanizare” conexe lui: de la stadiul imitaţiei exteriorităţilor obiective/raţionaliste, la stadiul „invenţiei” interiorităţii subiective/iraţionaliste a identităţii antropomorfului contemporan.

Nume importante pentru evoluția «Centrului Artistic Baia Mare» etalează prin operele lor marea majoritate a problematicilor reprezentării motivului antropomorf-portret în plastica băimăreană, fiecare ilustrând segmentul de timp specific în periodizarea istoriei artei din «Centrul Artistic Baia Mare». Lista, chiar incompletă este menită să ilustreze aria de acoperire temporală a întregului ecart cronologic cercetat prin repere artistice cu funcții (și) de eșantionare, dar (și) strict emblematice pentru identitatea cultural–estetică a «Centrului Artistic Baia Mare»: Jenö Maticska (1905), Tibor Boromisza (1908), Arthur Garguromin Verona (1909), János Thorma (1910), Grigore Negoșanu (1913), Eugen Pascu (1915), János Krizsán (1915), Ipolit Strâmbu (1917), István Reti (1920), Traian Bilțiu Dăncuș (1924), József Klein (1932), Sándor Ziffer (1933), Letiția Munteanu (1936), François Gáll (1943), Alexandru Șainelic (1957), Traian Hrișcă (1961), Mihai Olos (1965), Mircea Hrișcă (1969), Ilie Cămărășan (1971), Aurel Ciupe (1977) și József Balla (1990).

Dr. Ioan Angel Negrean

Portretul în arta băimăreană – o privire în expoziție (2)


Vă conducem, virtual, prin expoziția noastră temporară, „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean. Să facem încă un pas spre următoarele simeze și să admirăm împreună imaginile.

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean
  1. András MIKOLA, „Autoportret” (1935-1940?);
  2. Ion IRIMESCU, „Cap de copil” (1958-1960?);
  3. Alexandru ȘAINELIC, „Mama” (1957);
  4. Letiția MUNTEAN, „Autoportet” (1936);
  5. Carol KONDRAK „Portret de fată” (1971-1975?);
  6. Ilie CĂMĂRĂȘAN, „În ceasurile după-amiezii” (1971?).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean
  1. David JÁNDI, “Autoportret” (1928-1932?);
  2. Lazăr ZIN, “Femeie cu cocoș” (1928-1932?);
  3. Sándor ZIFFER, “Autoportret” (1933);
  4. Oszkár NAGY, “Autoportret” (1929-1933?).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean
  1. Alexandru POPP, ”Portret de fată” (1910); 
  2. Grigore NEGOȘANU, “Portretul poetului Octavian Goga” (1913);
  3. Iosif FEKETE NEGRULEA, “Autoportret” (1925-1930?) (sculptură).
  4. Marcel OLINESCU, “Autoportret” (1920-1927?);
  5. Eugen PASCU, “Portret de femeie” (1915);
  6. Ion PANTELI STANCIU, “Portret de bărbat [Autoportet]” (1928); 
  7. Carol KONDRAK, “Portret de fată” (1971-1975?) (sculptură);
  8. Francios GÁLL, “Portret de femeie” (1943);
  9. Corneliu BABA, “Portretul sculptorului Gheza Vida” (1968).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean
  1. Petre ABRUDAN, “Portret de bărbat” (1935?);
  2. Traian HRIȘCĂ, “Luptător pentru eliberare” (1961);
  3. Ion DONCA, “Mama” (anii deceniului 1970).
%d blogeri au apreciat: