Mstislav Valerjanovici Dobujinsky

Istoria artei moderne îl clasifică pe Mstislav V. Dobujinsky în partea superioară a topului valorilor artistice europene din prima jumătate a secolului al XX-lea. Această consacrare îl califică drept unul dintre cei mai importanţi studenţi pe care Simon Hollósy i-a colonizat de la München în vremea celor şase sezoane petrecute la Baia Mare între 1896 şi 1901. Grafician, pictor, scenograf, artist decorator lituanian de origine rusă (n. 02.08.1875 la Nijni Novgorod – m. 20.11.1957 New York), Dobujinsky a avut o carieră bogată şi tumultoasă, ale cărei repere majore s-au consumat succesiv la München, Baia Mare, Sankt Petersburg, Paris, Vitebsk, Vilnius şi New York. Adică la scara unui itinerar biografic cu adevărat paneuropean şi transatlantic.

M. V. Dobujinsky – Portretul lui Konstantin Sunnerberg 1901-1902

Galeria Tretyakov, Moscova, sursa: wikipedia

A efectuat studii primare şi liceale la Chişinău, Sankt Petersburg şi Vilnius, iar în 1899 a obţinut licenţa în drept la Universitatea petersburgheză. Din 1899 s-a dedicat însă exclusiv carierei artistice. Educaţia profesională a parcurs-o în mediile mai flexibile din învăţământul artistic privat. La Petersburg a studiat desenul în Şcoala particulară Dmitrie-Kavkazsky. Mai apoi s-a mutat la München, frecventând succesiv Şcoala particulară Anton Ażbe (1899-1900) şi Şcoala particulară de pictură Simon Hollósy (1900-1902).

M. V. Dobujinsky- Autoportret

sursa: wikipedia

Activitatea la Baia Mare

În primăvara anului 1900, Dobujinsky abandonează atelierul lui Ażbe şi se transferă la Şcoala Hollósy. Recurge la această schimbare de mediu urmând sugestia lui Stanislaw Sadkovski – el însuşi elev al lui Hollósy şi participant la coloniile băimărene din 1898 şi 1900. Se pare că această decizie a fost precipitată tocmai de perspectiva participării sale la ediţia din 1900 a coloniei băimărene. Împreună cu soţia sa, artistul a sosit la Baia Mare la sfârşitul lui mai, separat de ceilalţi studenţi ai Şcolii, după două prealabile escale la Salzburg şi Budapesta. Tinerii soţi lituanieni au închiriat o cameră într-o casă minerească din cartierul Valea Rosie, locuind şi lucrând până la începutul lunii octombrie. Despre acest episod băimărean şi despre atmosfera din cadrul coloniei, artistul ne-a lăsat câteva consemnări concise într-o interesantă scriere autobiografică (Vospominanja, New York, 1976).

M. V. Dobujinsky – Strada Stikliu în Vilnius, 1906

sursa: wikipedia

Referinţele documentare şi istoriografice nu ne spun însă nimic despre un eveniment deosebit de important. Conform unei cronici expoziţionale publicate în săptămânalul local Nagybánya és Vidéke , Dobujinsky a participat cu mai multe lucrări la cea de A Treia Expoziţie de Artă deschisă la Baia Mare de elevii Şcolii Hollósy în toamna anului 1900 (desigur picturi şi desene reprezentând peisaje băimărene şi studii de portret).

Semnificaţiile debutului public băimărean

Din perspectiva biografiei artistului, evenimentul are o semnificaţie aparte: debutul expoziţional public al lui Dobujinsky s-a petrecut tocmai la Baia Mare. Acest element biografic a fost şi continuă să fie ignorat cu desăvârşire. Raportată la strălucitul succes internaţional al carierei sale ulterioare, împrejurarea că simezele expoziţionale băimărene au fost cele care au lansat creaţia lui Dobujinsky pe piaţa artistică internaţională reprezintă un element esenţial al remarcabilului palmares european dobândit de Centrul Artistic Baia Mare pe vremea coloniilor Şcolii Hollósy. Astfel, în primele două decenii ale secolului al XX-lea Dobujinsky avea să devină unul dintre cei mai importanţi artişti europeni care au ucenicit în coloniile hollóşiene de la Baia Mare.

În 1901 revine la Baia Mare împreună cu alţi studenţi münchenezi ai lui Hollósy. Detaliile acestui al doilea sejur nu ne sunt cunoscute încă.

M. V. Dobujinsky – St. Petersburg, 1914

sursa: wikipedia

Cariera internaţională

Revenit la Petersburg se alătură celebrului grup artistic Mir Iskusstva (Lumea Artei). Tema urbană dobândeşte un loc central în creaţia sa de filiaţie simbolistă. Construind versiunea unui „prozaism fantastic al peisajului urban” (Lapşina), elaborează o viziune protoexpresionistă pusă în legătură cu tradiţia dostoievskiană în spiritul căreia Petersburgul ia înfăţişarea oraşului tentacular, opresant. Din 1907 se implică în arta spectacolului teatral şi muzical, odată cu sezoanele anuale ale Baletelor Ruse organizate la Paris de Serghei P. Diaghilev.

Asemenea majorităţii artiştilor de frunte ai avangardei ruse, în primii ani de după Revoluţia bolşevică, Dobujinsky a participat şi el la manifestările promovate de AGITPROP (Grupul de propagandă şi agitaţie vizuală sovietică). Colaborează la realizarea fastuoaselor festivaluri de masă, realizează decoruri stradale, activează în cadrul comisiei de reorganizare a Academiei de Arte şi ca membru al Departamentului teatru din cadrul NARKOMPROS (Comisariatul Poporului pentru Culturalizare). În 1918 este profesor la Şcoala de Artă din Vitebsk condusã de Marc Chagall.

Presiunile regimului lui Stalin împotriva exponenţilor avangardismului îl determină să emigreze în 1924 în Lituania. Apoi agresiunea U.R.S.S. asupra republicilor baltice şi iminenta izbucnire a războiului mondial îl determină în 1939 să emigreze din nou, de data aceasta definitiv, în S.U.A., unde desfăşoară până la sfârşitul vieţii o dinamică activitate creatoare ca scenograf, ilustrator şi pictor.

Tiberiu Alexa

Director, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»